OK, in primul rand, nu ma-ntrebati cum de-am ajuns pe un site care se numeste Feminis. Important e ca am ajuns si m-am amuzat copios vazand reclama lor catre una dintre cele mai recente gaselnite pentru a atrage virgini, virgine si obsedati sexual laolalta: Girls on the city, un fel de Sex and the City autohton in care sase fete cucuiete (printre care si o minora de 15 ani – motiv de articol senzational, cu litere de-o schioapa, in Click!) povestesc diferite chestii legate de sex. De ce? Pentru ca sexul vinde mai mult si mai bine decat orice, inclusiv Becali deghizat in curcudus.

Daca inca nu v-ati amuzat, asa cum m-am amuzat si eu, va invit sa recapitulam cum se numeste “serialul” celor sase fete: Girls ON the city, dupa cum se vede in imagine. Adicalea, in traducere neaosa, fetele pe oras. Orasul, acea entitate pe care poti fi, sta, exact ca pe un scaun. Sau ca pe stop, eventual, fara scurgerile de rigoare.
[Citeste restul →]

Fiindca nu trebuie, totusi, sa lasam gandurile negre sa castige, tre’ sa o luam sau s-o dam incet si pe partea de caterinca. O auto-ironie, daca i se poate zice asa, legata de minunatul Severin pe care nenii si tantile de la meteo il boteaza Drobeta.

Cautam ieri pe net o pagina oficiala a mirificului Drobeta Turnu Severin, mai degraba curios de succesul pe care o astfel de initiativa atat de avansata il poate avea intr-un oras atat de dezinteresat de tehnologie si in general internet. M-am amuzat cumplit insa cand am vazut ca un search banal pe google dupa “Severin” imi da niste rezultate cel putin hilare.
[Citeste restul →]

Duminica, 17 ianuarie 2010. Ora 12 fix, glumeam cu mama. Totul se desfasurase normal – urma sa mancam, urma apoi sa-mi pierd timpul la calculator, poate sa privesc un film. O duminica obisnuita, ca oricare alta.

Acum facem o mica paranteza, un fel de loop temporal, sa scriu cateva cuvinte despre bunica mea. Fosta profesoara de istorie in Traian, o persoana cu o minte brici la cei 82 de ani – stie tot ce se intampla in politica asta mizera romaneasca (drept urmare ii uraste cu patima pe Boc si Basescu), stie tot ce se intampla in lumea “starurilor”, le stie dupa nume si figura si stie tot ce s-a intamplat in lumea asta de prin 20 incoace (poate chiar mai devreme). Tine contabilitatea micutei firme pe care si-a deschis-o, face calculele mai complicate pe hartie, pe cele mai simple in minte. V-am zis: o minte brici.

Duminica, 17 ianuarie 2010, la ora 12 fix nu se gandea la nimic altceva decat la mancarea pe care o pregatea. Probabil se gandea ca trebuie sa puna doar putina vegeta din borcanul acela de sus – se gandea la asta intinzand mana spre el.
[Citeste restul →]

Pierdeam timpul pe Facebook astazi, mai un FarmVille, mai un FishVille… cand primesc o “cerere de prietenie” (mi se pare ca suna comunist si complet idiotic). Dau accept la fata ca era prezentabila si, mai apoi, incep sa ii verific lista de prieteni sa vad daca intr-adevar ma stie sau am fost ales doar pe interes (cum vi se intampla si voua, patesc si eu – ma alege lumea pentru ca am ferma mare in FarmVille).

Si verificand eu lista domnisoarei, gasesc o anume Adreea, viitor avocat de succes, viitor al tarii, Romania e pe maini bune, amin. Mai jos, una dintre urmatoarele fete e respectiva:
[Citeste restul →]

Momentele acelea in care ai motive sa te simti important (chiar daca nu esti), sunt tare placute. Astazi am retrait (ca sa nu fiu modest) un astfel de moment si mi-am dat seama ce cul este.

Povestea foarte scurta: primesc un telefon, scria acolo “Private number”, raspund olteneste, in forta: “ALO?” Dupa un scurt timp, aud o voce prietenoasa intreband: “Keilin Liusien”? Rotitele incep sa functioneze, imi dau seama cam despre ce e vorba, si o dau cu yes-ul tamp, la fel de oltenesc. Urmeaza discutia, iar la finalul ei m-am simtit bine. Important. Cu ego-ul gadilat, cu burta scaldata in raze de soare, cu boabele de strugur fiindu-mi servite direct in gura. Whatever.

Ideea era ca ma sunase un nenea de la o companie de publicitate la care tocmai mi-am inscris un site, sa imi spuna ca am fost acceptat si in 24 de ore o sa inceapa sa apara reclamele lor acolo. Nu e ceva complet iesit din comun, dar eu chiar m-am simtit important in secundele alea. Pentru ca m-a sunat nenea John Smith taman din Anglia, sa-mi spuna ca amaratul de eu e OK. Ca sa-l contactez oricand (mi-a lasat un nr de telefon intr-un mail, ca sunase cu Private number…). Ca sunt regele. Ca sunt cel mai tare. Keilin Liusien! Keilin Liusien! (sunt convins ca Ciabai pur si simplu nu i-a iesit :D)
[Citeste restul →]

Nu ma pasioneaza foarte tare privitul la televizor, dar se mai intampla – ca oricarui om – sa observ o chestie, doua, care se petrec pe la televiziunile noastre. Si, de la o vreme incoace, se pare ca eu ajung in fata televizorului fix cand se da meteo.

Cand eram mic si o vedeam pe tanti de la TVR prezentand prognoza imi amintesc ca eram foarte trist: orasul meu, Drobeta-Turnu-Severin, nu aparea pe harta. Mereu trebuia sa calculam media dintre Timisoara si Craiova pentru a afla cate grade vor fi afara. Mai apoi am devenit frustrat si suparat observand ca incepe sa apara o Resita, un Targu Jiu… da’ nu un Severin. Astazi am aflat de ce.
[Citeste restul →]