Category — De aiurea

In incercarea de a-mi promova putin un blog lansat recent, m-am hotarat sa imi fac cont pe TPU, un fel de Yahoo Answers romanesc in care lumea cu o intrebare la care nu stie raspunsul vine iar romanii cei calumea sar cu raspunsurile care mai de care mai documentate si bine intentionate (da, glumesc – majoritatea raspunsurilor sunt mistorui pentru ca romanul este amuzant din nastere si mai deJtept decat oricine altcineva).

Dar trecem peste asta si ajungem la niste intrebari peste care am dat eu si care m-au amuzat teribil (si sunt foarte multe pe-acolo, numai timp sa ai sa le citesti…).

Prima, este de la un baiat de 12 ani care se masturbeaza. Lucru din care rezulta niste bulburuci. Da, bulburuci! Un cuvant ca oricare altul, pe care il folosim mereu. Mai ales cand bulburucim gandindu-ne la buci, probabil. Ca bonus, baiatul masturbator si bulburucios are un nick pe masura: smecher2046. Macar e mai smecher decat smecher2047 sau, Doamne fere’, smecher3100!

Trecem mai apoi la o dilema mai de corazon si lipsita de bulburuci. Si anume un baiat care a vrut sa-i dea papucii domnisoarei de comitet care nu reusea sa-l bulburuceasca, i-a rupt inima se pare. Adicalea i-a provocat un soc emotional atat de puternic incat muschiul inimii (whatever that is) s-a deplasat, ca urmare, duduia are mari dureri de inima. Ca asa se intampla cand faci intindere la inima, cum ar veni. Asta-ti trebuie, dom’le, daca nu mai ai 12 ani sa te bulburuci singur!

Si da, aceste intrebari isi merita, clar, raspunsurile pe care le primesc. Daca mai gasesc, va anunt. Pana atunci – bulburuci sa fie!

Imi place cand hip hopperi de la noi incep sa sampleze si sa foloseasca piese romanesti – sunt atatea “comori” ascunse departe de mainstream si tineret, atatea piese care pot suna excelent. Ia ca exemplu Spike feat. Dan Spataru – Iti Pare Rau, o melodie care mie imi place foarte mult, chiar daca mesajul ei in sine nu mi se mai adreseaza si este suficient de comerciala incat sa nu transmita prea multe. Dar reuseste sa-mi bage un fior placut pe sira spinarii si asta conteaza cel mai mult.

Asculta si tu Spike feat. Dan Spataru – Iti Pare Rau si zi-mi daca iti pare rau ca ai facut-o:

“In care tu ma pupi si ma iuby, iuby mult” – asa, da! :)

Dap, a mai trecut o noua luna si din nou au ajuns oameni cu cele mai dubioase intentii pe blogul meu. E drept, s-au mai cumintit fata de alte luni, insa inca mai pot si sunt plini de creativitate. Asadar, sunt gata sa va impartasesc, in ordine alfabetica, cele mai ciudate cautari care mi-au adus oameni pe blog in septembrie 2011:

- buci, cururi si tzatze (trei cuvinte diferite care imi aduc mereu multi oameni. Cautari generice, evident si chiar sunt curios cat de plictisiti sunt cei care stau acasa si cauta un “buci,” asa, ca si chestie).
- cur de baba (uite, macar aici cineva stie exact ce vrea)
- cur cacat (incepem sa descoperim un laitmotiv, chiar)
- fete proaste (ca a auzit baiatu’ ca-s mai usor de combinat)
- basina tunet (pentru o putoare traznet!)
- buci ca lumea doar de femeie (un tip trist, probabil, care a dat un search mai putin specific si-a vazut niste buci ferme, barbatesti)
- ca sa ai un penis mare de cate ori trebuie sa faci laba
- ce mai mare jecher cu banii in romania (un fel de Gogaie, adica?)
- cum se numeste bila de la bowling? ( =))))))))))))))))))))) Mingiuca de golf?)
- femeia cu buci de aur (eh, asa da!)
- fete cu bat in cur
- fete cu cur (spre deosebire de cele care n-au, da?)
- formatie grasu xxl (impreuna cu taraful guess who, pentru nunta)
- kusadasi softpedia (da, cel care a cautat asta, a ajuns fix unde voia :D)
- oameni care fac pipi si caca pe ei in chiloti
- patapievici cu mustata
- poze porno cu amarate ( :)))))) )
- sex cu buci in forma de mar
- shucker punctt (eh, a fost pe-aproape cu sucker punch-ul :D)

Si nu, postand aceste cautari, sigur nu-mi va face bine. Nu voi primi trafic de calitate ci mai multi oameni care cauta tot felul de dubiosenii, dar macar am ce sa scriu! :)

Ei, si uite ca dupa multi ani, Bitza a revenit in curtea 20CM Records si, drept urmare, a si sarit prima piesa in colaborare cu Parazitii (sau, ma rog, o treime din ei), Bitza feat. Ombladon – We`re Gonna Make It.

Desi nu sunt si nu am fost vreodata un mare fan Bitza, tre’ sa recunosc ca piesa asta a reusit sa ma atinga putin la coarda sensibila, chiar daca este destul de comerciala si cumva ma face sa ma gandesc la stilul Guess Who cand o ascult. Dar, deh, tre’ sa mai facem si ce asculta lumea, ca altfel murim de foame.

Per total, o piesa mai buna decat ma asteptam si va invit sa o ascultati si voi mai jos: Bitza feat. Ombladon – We`re Gonna Make It


Ce ziceti?

Probabil ca sunt ultima persoana din lumea asta care nu era pe Google+, noua revolutie sociala de la nenea Google, care vine sa sparga si sa faca praf Facebook-ul. Eram tare curios de cum arata si cu ce se mananca si astazi am intrat si eu, ca ultimii amarati, c-au dat drumul la Open Beta.

Dupa o prima impresie, Google Plus e curat, e usor de folosit si e minimalist. Pe multi cu siguranta o sa-i incante treaba asta, eu nu sunt genul. Dar mai e timp sa-l incarce nenea Google cu chestii inutile si cu reclame, si cu “de toate”.

Dar macar am intrat si eu in randul lumii, am Google Plus.

Trupa OKaua a fost castigatoarea primei editii a Festivalului National de Teatru ArtThalia, impresionand audienta si juriul cu o reprezentatie magica: piesa Google, o “istorie a omenirii” incantatoare si amuzanta pentru noi si epuizanta pentru ei: 100 de costume, miscare in continuu. Este destul de evident, zic eu, ca cei din Trupa OKaua sunt niste copii extrem de talentati asa ca nu voi vorbi prea mult despre asta fiindca nu cred ca are rost sa repet lucruri evidente. Voi incerca sa pornesc pe o cale ceva mai umana si sa va vorbesc despre surpriza si bucuria pe care cei de la OKaua mi le-au provocat.

Stiindu-i ca vin din Bucuresti (majoritatea celor din OKaua sunt elevi ai liceului AI Cuza din Capitala), ma asteptam la ce e mai rau: tineri plini de figuri si aere de vedeta, cu fitele duse la nivel de arta, aruncand cu banii in stanga si in dreapta, cu pretentiile in sus si in jos, inchisi in grupul lor exclusivist si pana la urma tamp, indobitocit de Mac si KFC si desene animate dublate in romana si jocuri pe calculator si cocalarismul si pitiponceala zilelor noastre.

Am interactionat cu multi tineri, multi reprezentanti ai generatiei viitoare si marea parte a lor sunt groaznici: grotesc de inculti, scarbos de ingamfati, suparator de limitati, nepasatori, vulgari si slab pregatiti, prost crescuti si, pana la urma, prosti de-a dreptul. Cam asa vad eu marea parte a tinerilor de azi si personal asta mi se pare inspaimantator.

Iar pe OKaua ma asteptam sa-i vad ca pe cele mai de vaza exponate ale rangului animal-inferior despre care vorbeam inainte. Iar acum cand ma gandesc la ei pur si simplu mi se umple sufletul de speranta si, cu riscul de a parea patetic, pot sa spun ca mi se umezesc ochii gandindu-ma la ei.

Primele momente petrecute impreuna nu mi-au zis prea multe: niste tineri linistiti, imbracati la fel – tricoul cu insemnele trupei (poate obositi dupa drum, imi ziceam), care refuzau sa-i ajut sa care bagajele. Desi eu sunt cam cat un munte iar cateva dintre fetele lor sunt ca niste firicele de iarba. Imi vorbeau cu “Dumneavoastra” si multumeau in continuu. Nu urlau. Nu tipau. Nu injurau. Da, NU injurau. Desi am mers pe jos prin caldura vreo 15 minute, cu ei urcand pante si carand bagaje grele. Nici macar o data n-au batut vreun apropo cum ca ne batem joc de ei. Ca nu mai pot. Ca sa-si bage ceva.

La un moment dat, dupa o zi lunga, le-am propus sa mai stam impreuna: sa iesim in oras, de exemplu si sa ne distram. Ne-au refuzat politicos, spunand ca sunt obositi. In alt moment, le-am zis ca nu au voie sa consume alcool in internat. Dar ca inteleg ca-s oameni si ca doar ii rog sa nu exagereze. Mi-au zis ca nu consuma alcool deloc – au o piesa de teatru de jucat, pana la urma. Si intr-adevar nu au consumat alcool. DELOC.

Spre sfarsitul spectacolului au vrut sa dedice un moment special celui in memoria caruia s-a desfasurat ArtThalia: Alexandru Ciurea. Dar au insistat sa fie DUPA ce juriul a deliberat, pentru a nu se considera ca vor sa influenteze cumva decizia.

Intr-un alt moment au vrut sa ne multumeasca: sa le multumeasca celor de la DTS Flow pentru ca, ziceau ei, ne-am purtat frumos cu ei. Asa ca ne-au cumparat bomboane si ciocolata pe care chiar nu au vrut sa le imparta cu noi. Erau ale noastre, pana la urma. Si chiar au aflat ca una dintre fete era alergica la ciocolata, asa ca i-au facut repede o felicitare in care ii multumeau. Ei singuri, fara sa le spuna vreun profesor ceva despre asta (pentru ca profesorii lor – coordonatorii – inca nu venisera).

Da, vorbim aici despre un grup de elevi din zilele noastre care au ajung intr-un oras strain si care o vreme au fost NEINSOTITI si NESUPRAVEGHEATI si care au preferat sa stea cuminti. Nu au spart nimic, nu au stricat nimic, nu au facut scandal, nu s-au imbatat.

Absolut toti cei din OKaua m-au impresionat intr-un asemenea hal incat cu prima ocazie i-am laudat familiei mele, prietenilor iar acum simt nevoia sa o spun public, pe blog. Sunt niste copii extraordinari: cu un bun simt rar intalnit, bine crescuti cum rar mi-a fost dat sa vad, seriosi si dornici sa munceasca incat pare ireal. Sunt genul acela de copii pe care iti vine sa-i iei de mana si sa ii plimbi prin toata tara, zicand: uite asa trebuie sa fiti! Sunt o mica raza de speranta in lumea asta a noastra, o raza stralucitoare care pur si simplu mi-a redat increderea in generatia tanara. Niste copii extraordinari.

M-am bucurat nespus ca am avut onoarea sa fiu alaturi de ei. Ca mi-a fost reamintit ce inseamna bunul simt si buna crestere. Ca inca exista inteligenta si seriozitate in lumea asta si ca inca se poate. Si nu o zic doar eu ci toti cei care au interactionat cu ei (inclusiv unul dintre traineri cu care am vorbit despre OKaua, spunandu-ne unul altuia cat de uimiti suntem de acesti copii minunati).

Ca este teatrul sau disciplina impusa de coordonatori, ca este doar materialul genetic de buna calitate sau cate putin din fiecare, chiar nu conteaza. Ce conteaza este faptul ca omenirea mai are o sansa: baietii si fetele din trupa OKaua sunt aici, ceea ce inseamna ca nu avem doar cocalari si pitipoance in jurul nostru. Doamne ajuta!

Si felicitari OKaua! Sunteti minunati!