Ce am învățat despre România după 14 zile de plimbat prin Europa

6

În momentul în care acest articol va fi publicat pe blog, deja vor fi trecut mai mult de 14 zile de plimbat prin Europa și probabil mult mai multe “lecții” despre minunata noastră țară vor fi fost învățate. Dar până atunci, să vă zic ce am învățat eu despre România călătorind prin țări mai luminate.

1. Nu-i țară mai frumoasă decât România
România e puțin ca fata aia virgină de la țară: cam urâțică și prost îmbrăcată, cam neieșită prin lume, dar căreia îi zice mă-sa că e frumoasă și se crede regina balului. Adevărul este că s-ar găsi mulți să i-o pună, dar doar așa, că n-a mai fost nimeni pe-acolo.

Cu alte cuvinte, dacă vrei natură virgină, lasată în paragină, case dărăpănate și dezinteres general, vei găsi raiul pe pământ la noi în țară. Pe “afară” treburile stau altfel și ochii îți sunt desfătați de-o simplă plimbare pe străzi la marginea orașului sau prin zonele de atracție turistică – pe care unii chiar știu să le valorifice!

2. Românii sunt educați, culți și plini de bun simț
Cum sunt la noi în gară shaormerii și covrigării, așa sunt prin orașele astea pe care le-am vizitat eu librării. Ba, chiar în Budapesta, chiar în gară, e plin de tarabe unde nu se vând nici mici, nici “hamburghere” ci cărți. Poate pentru că se și cumpără…

La noi, la București, când Alina, gravidă în luna a opta, s-a urcat în metroul semi-aglomerat (dar cu toate scaunele ocupate), nu s-a sinchisit nimeni să îi ofere locul. În Budapesta, când am intrat EU în metrou cu Eric în brațe, s-au ridicat instant doi bărbați și mi-au oferit locul. Peste 50 de ani fiecare. Și burtoși.

În Italia – că ăștia știți si voi că-s nesimțiți, așa, ca românii, nu numai că nu au trecut în viteză pe lângă noi, pe trecerea de pietoni, mașini sau motociclete, dar chiar au oprit în câteva rânduri și ne-au făcut semn să trecem prin zone în care nici nu era vreo zebră. Plus, tot acolo, o fetiță de maxim 6 ani a venit să ceară voie să se dea în leagănul în care era Eric. Singură – nu pentru că Eric era român, ci pentru că ea voia să se dea mai tare și Eric s-ar fi speriat. La Eric s-a referit zicându-i “acest copilaș frumușel”. Și da, vorbim de o fetiță de maxim 6 ani.

3. România e cea mai ieftină țară de pe glob
Când i-am luat lui Eric borcănele de mâncare (fix aceleași pe care le luăm în România) la prețul de 3 lei (la noi fiind de la 8 în sus), când a gustat și gura mea mezel bio la aproximativ 50 de lei kilogramul (la noi n-am văzut sub 100 de lei), și când am ieșit din supermarket cu sacoșele pline deși am lăsat la casă puțin peste 60 de lei, mi-am dat seama că trăiesc un paradox. Unul stupid, de toată jena.

4. Nouă ne pasă de natură
N-am văzut atâtea biciclete câte am văzut în ultimele 14 zile și sincer nici nu credeam că există. Biciclete d-alea cu bicicliști pe ele, în trafic, mergând pe pistele speciale pentru bicicliști.

Nu mi-a venit să cred când am văzut nu doar că există tomberoane pentru sticle, plastice, materiale organice, materiale nereciclabile și hârtie, dar lumea chiar pune corect gunoiul acolo unde îi este locul. L-am urmărit pe un nenea care a venit cu mașina, a ieșit cu câteva plase în mână și s-a plimbat de colo-colo, de la tomberon la tomberon, până a pus totul unde-i era locul.

5. Peste tot se fură
M-am revoltat și eu când bieții mici comercianți au fost forțați să, vezi doamne, aibă în casa de marcat exact atâția bani cât reieșea din acte. Când i-a forțat pe bieții comercianți să dea bonuri fiscale la orice. Adică, cum, să-mi dea bani baba din piață când iau o legătură de ceapă?

Ei bine, în ultimele 14 zile m-am umplut de bonuri fiscale. Inclusiv pentru o legătură de ceapă. Și nu mint. Că mi-am luat magneți, că am mâncat la restaurant, că mi-am luat o apă sau ceva de mâncare de la o tarabă, peste tot, fară excepție, mi s-a dat bon fiscal. Abia atunci mi-am dat seama că așa e normal. Că poate de-aia la ei totul arată mai bine.

6. Românii sunt persecutați fără motiv
Acum n-am stat cu anii printr-o țară străină, dar am văzut că într-adevăr suntem tratați mai rău decât câinii. Cum auzeau străinii de mine că-s român, îmi trăgeau trei palme, mă duceau la poliție și îmi mai și scuipau în cafea. Toți angajații.

Întâmplarea face că în majoritatea locurilor în care am fost, am întâlnit români. Ne-au servit la restaurant și nu păreau maltratați și triști, niște oameni călcați în picioare și batjocoriți. Ba păreau chiar fericiți.

În Munchen, era și-un cerșetor. Unul d-ăla stilat, de-a strigat ceva după mine, în germană, în timp ce beam dintr-o sticlă de apă. Normal, n-am înteles nimic. A continuat: “Dă-mi, bă, sticla, nu fii bulangiu”. La ei, primești bani dacă duci sticlele de plastic înapoi la magazin.

Când am fost la un Lidl, in Verona, erau doi copii afară care se jucau nevinovat: unul stătea de șase, în timp ce celălalt sărea de pe un rând de cărucioare pe celălalt. În timpul ăsta, săltărețul număra: “unu, doi, trei…”

7. Tot mai bine-i acasă
Asta-i mai mult o concluzie după ce recitesc și retrăiesc toate zilele petrecute “pe-afară” până acum. Și mă întorc acasă. Și mă întreb de ce.

6 COMMENTS

  1. Si eu ma intreb de ce te intorci… Pe unde am fost (prin “afara”) acelasi lucru am constatat si eu. Morala ne strica. Un neam lenes si fara morala. Asta suntem.

  2. Si parca tot ne credem buricul pamantului, eu cu impresia asta am ramas. Chiar si Croatia, care e ceva mai aproape de cum e pe-acasa, parca tot e peste. Nu vreau sa par genul ala de om care zice ca umbla cainii cu croissante-n coada prin alte tari, ca sigur nu-i nicaieri perfect, dar la ei parca-i “mai” perfect decat la noi :)) Si da, oamenii strica mult o tara…

  3. cand am fost eu la bournemouth prima oara am ramas uimita ce coada era la librarie,15 persoane la casa de marcat…la asda vreo 2-3.
    am venit cu 15 kg de carti si cu o tona de haine pe mine de era sa lesin la aeroport.
    am venit fericita cu albume renascentiste si carti de prin anticariate niciodata publicate la noi…da,se citeste la greu in UK ,bravo lor ,ca asa mai citim si noi cate ceva

    eu consider ca oamenii sunt la fel peste tot,buni si rai,dar la noi sunt muuult mai lipsiti de bun simt si educatie

    • Acum, de cand cu variantele online, sunt multe optiuni de citit online. Literatura de o slaba calitate este oferita gratis, dar macar este un inceput. Destul de greu sa dai $10 pe o carte noua in Romania, cand ai salariu de 450… dar exista oferte, exista optiuni, exista biblioteci… dorinta sa fie :)

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here